Mierea nu se dă copiilor sub un an, sub nicio formă: nici pe linguriță, nici în ceai, nici în prăjituri, nici pe suzetă. După vârsta de un an se poate, dar puțin. Până la doi ani, medicii pediatri recomandă ca un copil să primească cât mai puțin zahăr de orice fel, iar mierea intră și ea în această categorie.
Este o întrebare pe care ne-o pun des părinții. Mai jos îți spunem de ce contează vârsta de un an, cum stau lucrurile la doi și la trei ani, câtă miere poate mânca un copil într-o zi și ce sortiment are gustul cel mai blând.
De ce nu se dă miere copiilor sub un an
Mierea poate conține spori ai unei bacterii care trăiește în sol, Clostridium botulinum. La adulți și la copiii mai mari, sporii trec prin intestin fără să se întâmple nimic. La bebeluși, flora intestinală nu este încă formată, iar sporii se pot dezvolta acolo și pot produce o toxină. Boala se numește botulism infantil. Este rară, dar gravă.
Nu contează dacă mierea este crudă sau din comerț, de la apicultor sau din magazin: sporii pot exista în orice miere. Nici gătitul nu rezolvă problema, pentru că sporii rezistă la temperaturile din cuptor. De aceea Organizația Mondială a Sănătății, serviciul public de sănătate britanic (NHS) și centrul american pentru controlul bolilor (CDC) spun același lucru: fără miere până la 12 luni, nici în mâncare, nici în apă, nici în biscuiți sau prăjituri cu miere, nici pe suzetă.
Dacă un bebeluș care a primit miere face constipație, suge slab, plânge stins sau pare moale, fără putere, mergi imediat la medic.
Mierea la bebeluși de 1 an
După 12 luni, riscul de botulism dispare practic, iar mierea poate intra în alimentația copilului. Asta nu înseamnă că trebuie să intre. Pentru un copil de un an, mierea este tot zahăr, iar Societatea Europeană de Gastroenterologie, Hepatologie și Nutriție Pediatrică (ESPGHAN) recomandă ca zahărul să fie cât mai puțin până la doi ani.
Dacă vrei totuși să i-o dai, începe cu foarte puțin, amestecată în ceva ce mănâncă deja, și urmărește cum reacționează, ca la orice aliment nou. Dacă în familie sunt alergii la produse apicole, întreabă întâi pediatrul.
Mierea la copii de 2 ani
De la doi ani, recomandările devin mai concrete. ESPGHAN spune că zahărul liber ar trebui să rămână sub 5% din caloriile zilei pentru copiii între 2 și 18 ani. Asociația Americană a Inimii dă o cifră mai ușor de ținut minte: cel mult 25 de grame de zahăr adăugat pe zi, de la doi ani în sus.
„Zahăr liber” înseamnă tot zahărul pus în mâncare sau în băutură, plus cel din miere, siropuri și sucuri de fructe. Mierea nu are un regim aparte: se socotește la fel ca zahărul din zaharniță.
Pentru un copil de doi ani, care are nevoie de aproximativ 1.000 de calorii pe zi, 5% înseamnă în jur de 12 grame de zahăr, adică cam două lingurițe de miere. Asta dacă în ziua respectivă nu a mai primit alt dulce.
Mierea la copii de 3 ani și mai mari
De la trei ani, copilul mănâncă aproape ca restul familiei, iar mierea poate fi o parte obișnuită din micul dejun sau din gustare. Regula rămâne aceeași: limita se referă la tot zahărul adăugat din zi, nu doar la miere. Un iaurt cu fructe din comerț, câțiva biscuiți sau un pahar de suc pot ocupa singure o bună parte din ea.
Pe măsură ce copilul crește și mănâncă mai mult, crește și cantitatea care se încadrează în recomandări, până la cele 25 de grame pe zi, adică în jur de patru lingurițe de miere.
Câtă miere are voie un copil pe zi
O linguriță de miere cântărește în jur de 7 grame și are cam 21 de calorii, aproape toate din zaharuri: fructoză și glucoză. O lingură are în jur de 21 de grame de miere și 17 grame de zahăr. Pe baza recomandărilor de mai sus, lucrurile arată cam așa:
| Vârsta | Câtă miere | De ce |
|---|---|---|
| Sub 1 an | deloc | riscul de botulism infantil |
| 1–2 ani | cât mai puțin, nu în fiecare zi | până la 2 ani, zahărul se evită pe cât se poate |
| 2–3 ani | în jur de 2 lingurițe pe zi | zahăr liber sub 5% din caloriile zilei |
| Copii mai mari | până la 4 lingurițe pe zi | cel mult 25 g de zahăr adăugat pe zi |
Sunt valori orientative și includ tot zahărul adăugat din ziua respectivă, nu doar mierea. Pentru un copil anume, pediatrul care îl urmărește știe cel mai bine.
Ce miere este bună pentru copii
Ca siguranță, toate sortimentele sunt la fel: sub un an deloc, după un an cu măsură. Nu există o miere anume „pentru copii”. Diferența dintre ele este de gust și de textură, iar la copii gustul contează.
Mierea de salcâm are gustul cel mai blând, dulce și floral, și rămâne lichidă luni întregi. Se amestecă ușor în iaurt sau în terci. Este cea mai potrivită pentru primul gust. Vezi mierea de salcâm
Mierea de rapiță cristalizează repede într-o cremă albă, fină. Are gust blând și nu curge de pe felia de pâine, ceea ce la masă cu cei mici contează. Vezi mierea de rapiță
Mierea polifloră are un gust mai plin, care se schimbă de la an la an după florile care au înflorit mai mult. Vezi mierea polifloră
Mierea de floarea-soarelui are gust fructat, ușor acrișor. Unii copii o preferă tocmai pentru asta. Vezi mierea de floarea-soarelui
Mierea de mană este închisă la culoare, mai puțin dulce și cu gust lemnos, puternic. Pentru copii se aplică aceleași reguli ca la celelalte sortimente: aceleași vârste, aceleași cantități. Doar că cei mici preferă de obicei gusturile blânde, așa că mana se potrivește mai degrabă copiilor mai mari. Vezi mierea de mană
Toată mierea pe care o vindem este crudă, din stupina noastră. Comparația completă între sortimente o găsești în Tipuri de miere: prin ce diferă și care ți se potrivește.
Cum o folosești în mâncarea copilului
- în terciul de ovăz sau de griș, după ce s-a răcit puțin
- în iaurt simplu, cu fructe proaspete tăiate mărunt
- pe o felie de pâine cu unt, unde rapița cremoasă merge cel mai bine
- pe clătite, în locul dulcețurilor cu zahăr
- în ceai călduț, nu fierbinte, ca să nu i se piardă aroma
- în prăjiturile făcute acasă, în locul unei părți din zahăr, nu pe lângă el
Dacă vrei să folosești mierea când copilul este bolnav, întreabă pediatrul. Despre cum se pune mierea în ceai, ca să nu-și piardă aroma, am scris în Ceai cu miere: când adaugi mierea în ceai și ce sortiment alegi.
Bun de știut
- Mierea este lipicioasă și rămâne pe dinți, ca orice dulce. După ce a mâncat, mai ales seara, spălatul pe dinți nu se sare.
- Nu înmuia suzeta sau tetina biberonului în miere.
- Dacă copilul este alergic la produse apicole sau ai dubii, întreabă medicul înainte.
- Ține borcanul la temperatura camerei, închis bine. Dacă mierea se zaharisește, este normal și nu înseamnă că s-a stricat.
Cum ajunge mierea în borcan
Mierea o fac albinele. Culegătoarele aduc nectarul în stup, unde alte albine îl prelucrează și îl depun în celulele fagurelui. Acolo apa se evaporă treptat, iar când mierea este gata, albinele acoperă celulele cu un căpăcel de ceară.
Noi scoatem ramele cu faguri căpăciți, tăiem căpăcelele, extragem mierea prin centrifugare și o strecurăm printr-o sită. Le lăsăm albinelor ce le trebuie pentru iarnă și luăm doar partea care le este în plus. Pe larg, în Cum este produsă mierea.
Surse: OMS – Botulism; NHS – Foods to avoid giving babies and young children; CDC – Foods and drinks to avoid or limit; Fidler Mis N. și colab., Sugar in Infants, Children and Adolescents, ESPGHAN, 2017; Vos M.B. și colab., Added Sugars and Cardiovascular Disease Risk in Children, American Heart Association, 2017; USDA FoodData Central – Honey.
